Cine sunt eu?

Cine sunt eu?? M-am întrebat de multe ori, căutăm nişte răspunsuri deşi poate le cunoşteam, eu tot le căutam, şi poate ca încă le caut. Întotdeauna mă uimesc pe mine însămi, întrebându-mă dacă într-adevăr sunt aşa şi nu invers. mai mereu fac gafe, întotdeauna iubesc, întotdeauna caut, însa nu totdeauna găsesc. Sau poate ca am găsit ceea ce căutam însa nu am băgat de seamă. Uneori am fost încăpăţânată,uneori am fost prudentă. Dar chiar de puţin timp am constatat că mai trebuie să muncesc cu mine. fără sacrificii nu există biruinţă,nu există fericire...nu există viaţă.


De când mă ştiu caut răspunsuri. Şi când cred ca le-am aflat pe toate, se mai naşte o întrebare, mai apare o nedumerire. Uneori mă trezesc cu răspunsurile plesnindu-mă peste faţă exact când mă aştept mai puţin. Unele răspunsuri vin de la sine, chiar fără să mă obosesc sa le găsesc cu adevărat, şi unele le-am căutat cu atâta înverşunare,a fost drum lung,dar le-am aflat. Cert este că toate răspunsurile se aflau înlăuntrul fiinţei mele.

Cine sunt eu? Sunt o fiinţă ca şi tine. sunt o fiinţă normală,cerebrală,modestă, impulsivă dar si extrem de calmă,sensibilă şi cu simţul umorului. Sunt un om care zâmbeşte uşor dar tot la fel de uşor,plânge.
Sunt un om care se bucură de un răsărit de soare,dar sunt acelaşi om care se emoţionează din cauza unei melodii speciale. Sunt omul acela care speră dar şi moare de tristeţe uneori văzând viaţa din toate unghiurile sale. Sunt omul acela care arde să îţi zâmbească sau să te îmbrăţişeze fără un scop anume.. Sunt omul acela care se supără uşor, dar ştie întotdeauna să ierte la fel de uşor. Nu păstrez nici o dată răul deoarece consider că răul otrăveşte sufletul.
Cine sunt eu? sunt eu....aceea care încearcă să nu rănească dar sfârşeşte de multe ori prin a fi ea rănita. Sunt eu, cea sufocantă. Sunt eu, cea care creează personaje in viaţa sa proprie. O viaţă fără personaje este ca o zi fără lumină. Sunt eu, cea care râde imediat ce a plâns şi imediat plânge după ce a râs. Sunt eu, cea unică, de altfel ca fiecare om, cea bosumflată, dar totodată cea entuziasmată de tot.
Cine sunt eu? Sunt eu,cea care se bucură de un zâmbet cald de-al tău. Sunt eu,cea care încearcă sa citească în profunzimea ochilor tăi, însă nu ştiu dacă reuşesc întotdeauna. Sunt eu, cea care îşi recunoaşte defectele, nu şi le ascunde. Sunt eu,cea care încearcă să privească dincolo de aparenţe. sunt eu,cea care vrea sa pară indiferentă,însă reuşeşte exact opusul.

Dacă nu m-ai recunoscut până acum, sau dacă nu m-ai cunoscut îndeajuns să îţi dai seama cine a scris până acum,sunt eu...Ollie

Sfinti Parinti vorbind despre ANTIHRIST (partea 2)

Sf. Nil Athonitul:


Multa grija il intuneca pe om si el se face nesimtitor si se face gatire spre pierzare la antihrist. Iar lucrarea acestuia este multa grija a celor desarte, materia lucrurilor lumii si castigarea metalurilor pamantului. Aceasta este capul rautatilor, povatuirea pierzarii si stricarea mantuirii. (...) Dumnezeu S-a milostivit cu facerea chivotului ca sa se pocaiasca, dar ei s-au dat spre cele trupesti si asa, nesimtirea lor a adus potopul. Tot astfel si astazi, s-au dat la multa castigare si grija vietii, a indulcirii, a rapirii, a vanzarii, a minciunii, a desfranarii, a lenevirii la cele bune, a invartosarii inimii, a pomenirii de rau, a vrajbei, a iubirii de avere, a iubirii de argint. Precum cei iubitori de avutii inviesteresc in vasul lor rapitor, asa si la venirea lui antihrist. Fiindca mai inainte se vor intuneca mintile oamenilor cu nesimtirea intunericului si se vor intuneca oamenii de patimi, dupa cum zice Sfantul Apostol Pavel: Pentru ca n-au primit adevarul Evangheliei, dand cinstea si intaietatea patimilor, i-a dat pe dansii Dumnezeu duhului inselaciunii, ca sa se plineasca intru dansii faradelegea (...) Atunci, pe cat vor pacatui, vor socoti ca-si lucreaza mantuirea. Atunci o sa se defaime Sfanta Evanghelie si Biserica lui Hristos si o sa fie multa lipsa in lume, semne si aratari de la Dumnezeu in mijlocul lipsirii si o foame indoita: gandita si simtita. Simtita, pentru ca se va inchide cerul ca in zilele lui Ilie, din pricina faradelegilor oamenilor, si nu va da ploaie; vor fi oamenii flamanzi si de cuvantul lui Dumnezeu, pentru ca nu se va mai gasi nici un drept cu fapte bune care sa-i invete cuvantul mantuirii. Se va ridica binecuvantarea lui Dumnezeu de la mancare si de la bautura, pentru ca, pe cat vor manca mai mult, pe atat mai mult vor flamanzi. (...) Si se va ridica harul lui Dumnezeu de la oameni, precum Scriptura zice: Nu va locui Duhul lui Dumnezeu in oamenii acestia, fiindca sunt numai trupuri...

Primavara

Plutesc pe o raza de lumina

Pe raza soarelui stralucitor

Acum in viata mea-I lumina

E totul cald si luminous.

Am inflorit precum o floare

Dupa o iarna lunga si geroasa,

Scotand capetele cu greu afara

Devenind ceeea ce am fost odinioara.

Primavara,dulce primavera,

Cat ma bucur ca ai sosit,

Mangaindu-ma cu caldura ta de nemarginit.

N-am sa te las ca sa ma pleci,

Te tin stransa langa mine,

Sa ma scald mereu in fericire

Te iubesc la nebunie,

Bine ai venit la mine!!!

Sfinti parinti vorbind despre ANTIHRIST (partea 1)

Sf. Tihon din Zadonsk:



"Crestinii care traiesc fara frica de Dumnezeu, care nu fac adevarata pocainta si sunt lipsiti de roade aduc ei, oare, jertfa lui Dumnezeu?". Nicidecum. "Dar multi dintre ei zidesc biserici, imbraca evangheliile in aur si argint, cos vesminte pentru biserica, aduc lumanari si tamaie". Cu nimic nu le folosesc acestea, fiindca ei raman neindreptati si nepocaiti, fiindca lui Dumnezeu , deoarece este duh (v. Ioan 4, 24), nu ii bineplacem decat prin jertfa duhovniceasca, adica prin supunerea voii noastre fata de voia Lui si prin celelalte roade ale credintei. Iar ei, desi fac faptele aratate mai sus, nu vor sa-i aduca lui Dumnezeu jertfa ascultarii, fara de care nimic nu Ii place lui Dumnezeu. "Dar multi merg la biserica ca sa se roage, sa Il slaveasca, sa Ii cante si sa Ii multumeasca lui Dumnezeu!". Nici asta nu le foloseste, fiindca ei cu gura canta si multumesc lui Dumnezeu, insa cu inima stau departe de El, precum spune Dumnezeu despre ei: se apropie de Mine poporul acesta cu gurile lor si cu buzele lor Ma cinstesc, dar inima lor departe sta de Mine (Matei 15, 8) - si prin viata lor cea nelegiuita necinstesc si hulesc numele lui Dumnezeu. "Si atunci se afla intr-o stare primejdioasa?". Cu adevarat primejdioasa, fiindca sunt supusi osandei vesnice dimpreuna cu inchinatorii la idoli, cu care deopotriva se afla in ratacire si nu-L cinstesc pe singurul Dumnezeu, ci isi jertfesc vointa si sufletul pacatului si prin pacat diavolului - daca nu se vor intoarce fara fatarnicie si nu se vor pocai. "Si ei cred in Dumnezeu?". Nicidecum, caci credinta adevarata face roade bune si de lucrurile rele se departeaza - iar ei Il marturisesc pe Dumnezeu, insa cu inima si cu faptele se leapada de El, precum invata Apostolul (Tit 1, 14).